Diverse 23 Mar 2012 09:03 pm

poezia vietii

Un lung tren ne pare via?a.
Ne trezim în el mergând,
F?r? s? ne d?m noi seama,
Unde ne-am suit ?i când.

Fericirile sunt halte,
Unde st?m cât un minut,
Pân? bine ne d?m seama,
Sun?, pleac?, a trecut.

Iar durerile sunt sta?ii
Lungi, de nu se mai sfâr?esc
?i în ciuda noastr? parc?,
Tot mai multe se ivesc.

Arz?tori de ner?bdare,
Înainte tot privim,
S? ajungem mai degrab?
La vreo ?int? ce-o dorim.

Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe ?i dureri,
Noi tr?im hr?ni?i de visuri
?i-nseta?i dup? pl?ceri.

Mul?i copii voio?i se urc?.
Câ?i în drum n-am întâlnit,
Iar câte un b?trân coboar?,
Trist ?i frânt, sau istovit.

Vine-odat? îns? vremea,
S? ne coborâm ?i noi.
Ce n-am da atunci o clip?,
S? ne-ntoarcem înapoi?

Dar pe când, privind în urm?,
Plângem timpul ce-a trecut,
Sun? goarna VE?NICIEI:
< Am tr?it ?i n-am ?tiut >

 

Aceast? poezie deosebit? st? scris? la intrarea în biserica de la Sadinca, jud. Sibiu, loc unde s-au pus bazele unei mici mân?stiri condus? de p?rintele-c?lug?r David.
Este pe atât de frumoas? pe cât este de adev?rat?.

Share on FacebookShare on Facebook

Trackback This Post | Subscribe to the comments through RSS Feed

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X